Jurnal Virtual

Viața privită prin hublou

 

La început de an m-am îmbarcat pe un vapor ce străbate Marea Roșie, reamintindu-mi astfel că viața e o călătorie în sine. Mi-am luat o cameră cu hublou să văd marea și, astfel, am descoperit o nouă pasiune – privitul prin hublou. Văd valurile cum se nasc din neant, cum se împrăștie în aer creând stropi albi, jucăuși, apoi se depărtează ușor și pier în marea  care le-a zămislit. Ziua, marea e necuprinsă, pierzându-se  în lumina soarelui, noaptea, imensitatea ei se pierde în întuneric. Noaptea, întrezăresc doar coama albă a valurilor dansând în jurul vasului, strălucind în luminile ce ard pe vapor până dimineața. Privesc răsăritul și apusul prin același hublou și realizez că viața e frumoasă. Viața e cu atât mai frumoasă cu cât privesc mai în profunzime. E suficient să am un hublou prin care să privesc. Nu e nevoie de luxul unei camere cu balcon, în care intimitatea mării aproape că se pierde, fiind poziționată la etajele superioare iar, pe de altă parte, balconul nu e atât de aproape de pat, cum e hubloul, astfel că pot să privesc marea tot timpul. Să admir suplețea fermecătoare a valurilor dansând în jurul vasului. Suplețea apusului și a răsăritului care în Marea Roșie durează câteva minute. Albastrul mării care, pe măsură ce se întunecă, se închide tot mai mult la culoare.
Sunt foarte multe programe atrăgătoare pe vas, dar mie îmi place să privesc marea. Să mă pierd în nesfârșirea ei și să tac. Să ascult liniștea ce vine din larg, acompaniată de zgomotul surd creat de vaporul care se îndreaptă spre portul următor. Cuibărită în spațiul de lângă hublou, atingând marea cu privirea. Atingând apusul roșiatic ce se întinde chiar acum la orizont, peste fâșia de pământ ce freamătă în dunga serii. Steaua ce se naște timid în pântecul apusului.
E suficient doar un hublou prin care să privesc frumusețea vieții ce palpită în jur, în adâncul meu. Și în tot acest timp, mă îndrept spre un nou port, unde mă așteaptă o nouă destinație. Cred că asta e esența vieții și a acestui an ce tocmai a început – un an șapte, o cifră magică în numeroase religii și tradiții și totodată, o cifră de acțiune, care ne îndeamnă să nu ne oprim nicicând, să înaintăm fără oprire, minunându-ne de frumusețea vieții ce ni se revelează pe parcurs.
❤️🌞⛴️🐟⚓🚢🛟🧭🛳️

https://www.dianalis.ro/
https://www.edituradarclee.ro/In-umbra-noptii
https://www.edituradarclee.ro/Destinul-orelor-tarzii
https://www.edituradarclee.ro/Printre-iluzii-si-forme

0

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *