Când ești văzut doar prin prisma realizărilor tale, prin prisma statutului social sau a bunăstării materiale, nu ești văzut cu adevărat.
Îți sunt observate standardele pe care alții ți le impun și pe care și le impun, dar nu ești văzut tu însuți. Nu îți este văzut sufletul capabil să scoată la lumină ce ai tu mai bun și asta doare. Te transformă într-un produs social și-atât, inhibând unicitatea cu care ai fost înzestrat de divinitate.
Cineva care este văzut cu adevărat, se detașează de ceilalți. Capătă o strălucire aparte, îndoielile i se risipesc pe rând și persoana simte că trăiește cu adevărat, pentru că sufletul lui a fost văzut și scos la lumină.
Cineva care este văzut cu adevărat este scos din anonimitate de grăuntele de credință existent într-o privire cu care el este văzut.
Când vă aflați printre oameni, priviți cu atenție în jur. Undeva, printre ei, există un suflet care așteaptă să fie văzut, ascultat, simțit.
18.01.2025
0Sursa foto: facebook
