Într-o lume plină de anxietăți, în care comunicarea la nivel de suflet a devenit un lux, cel mai bun remediu este călătoria, schimbarea mediului și interacțiunea cu oameni și experiențe noi, care să ne facă să depășim limitele impuse de cei apropiați, propriile limitări dobândite în timp.
În copilărie, am interacționat cu foarte mulți oameni din medii sociale diferite, datorită tatălui meu care mă ducea adesea cu el pe unde mergea. Mă nemulțumea adesea că nu eram lăsată să fac ce voiam, adică să mă joc cu ceilalți copii, însă pe atunci nu realizam beneficiile imense ale ieșirii mele din zona de confort și obligării mele să socializez cu persoane necunoscute, principalul beneficiu fiind formarea în timp a convingerii că lumea e un loc extraordinar, în care îți poți transforma visele in realitate.
Există aceleași tipologii de oameni pretutindeni, indiferent de mediul social din care provin: unii sunt înțelegători și empatici, alții încăpățânați și egoiști, unii comunicativi, alții nu, unii darnici, alții zgârciți, unii simpatici, alții mai puțin, unii evoluați spiritual, alții nu.
Am mai observat că oamenii sunt complecși, existând situații în care faptele lor contrazic felul lor obișnuit de a fi, cum ar fi cazuri în care oamenii mai puțin darnici sunt capabili uneori de fapte mari, cărora oamenilor buni la suflet le scapă și invers. Sau am văzut oameni care au avut o atitudine diferită față de mine în împrejurari asemănătoare, în funcție de starea lor de moment.
Indignarea și furia pe care le simțeam pentru că eram scoasă din mediul meu fără voia mea și purtată prin locuri necunoscute s-a atenuat în scurt timp, transformându-se în curiozitate, în bucurie, în dorința de explorare, de a cunoaște necunoscutul. Uneori întâlneam copii și mă jucam cu ei, alteori îmi găseam îndeletniciri noi sau auzeam povești noi, sau admiram priveliști cum nu mai văzusem nicicând.
Fiecare experiență spre care eram purtată era o surpriză pentru mine, fiindcă nu știam adesea nici unde voi ajunge și nici ce fel de oameni voi întâlni și treptat, am început să îndrăgesc toate acele experiențe, chiar dacă mai existau situații față de care eram reticentă, dar pe care o experimentăm de nevoie.
Existau și medii în care nu găseam nimic atrăgător și mă retrăgeam într-un loc unde mă jucam singură, sau citeam o carte, ori mă gândeam la ale mele.
Interacțiunea cu diferite medii încă de timpuriu formează convingerea că lumea merită să fie explorată, că e un loc în care uneori întâlnești lucruri plăcute, alteori nu, în care nu întotdeauna iese cum ne dorim, dar din fiecare experiență putem lua ceva bun, să-l adaptăm propriilor necesități.
A schimba diferite medii presupune a fi nevoit să interacționezi cu oameni care uneori îți displac la început, dar, pe măsură ce vorbești cu ei sau experimentezi anumite situații de viață alături de ei, începi să-ți schimbi părerea, ajungând să-i vezi chiar simpatici.
Toate aceste experiențe ne învață să privim viața din unghiuri diferite, să-i întrezărim frumusețea într-o situație neplăcută și aspectul mai puțin frumos în situații care, privite la modul superficial pot apărea ca fiind avantajoase.
Oamenii urăsc tot ce le este nefamiliar și iubesc tot ceea ce le este familiar, oamenii și lucrurile cu care s-au obișnuit de-a lungul timpului. Ceilalți, care nu sunt aidoma lor sau cu care nu s-a creat acea familiaritate de-a lungul timpului sunt ținuți la distanță și tratați adesea ca niște dușmani.
Este lesne de înțeles că oamenii care au trăit în același mediu, care nu au interacționat cu necunoscuți și care nu s-au bucurat de experiențe noi sunt închiși în propriile tipare din care adesea nu pot scăpa, fiindcă refuză orice interacțiune cu exteriorul care le pare a fi urât și adesea periculos, pentru simplul fapt că nu le este familiar.
Da, cred că fericirea ține de capacitatea de deschidere față de lume și de observare a ei așa cum este, nu de criticare și de etichetare a ei, capacitate care vine din multiplele interacțiuni cu ceilalți, din observarea punctelor comune, nu a deosebirilor, fapt menit să schimbe convingerea limitativă că lumea ar fi un loc plin de pericole și de neprevăzut, dătător de suferință și insatisfacții.
20 august 2023
Sursa foto: facebook
0
