„Mulțumesc”. Cuvântul cu care îmi încep ziua, în loc de „Am nevoie” sau „Vreau”.
Cuvântul de recunoștință pentru binele pe care-l am în viața mea, pentru că reușesc să conștientizez acest bine. Pentru credința pe care o simt undeva adânc și care crește, pe măsură ce o conștientizez tot mai mult. Pentru dificultățile pe care le-am depășit, ori de câte ori mi-am continuat drumul. Pentru oamenii care m-au văzut cu adevărat și care cred în mine și pentru cei care nu reușesc să mă vadă, învățându-mă să-mi urmez calea în orice împrejurare.
„Mulțumesc” e locul unde sufletul meu întâlnește divinul care l-a zămislit și care tresaltă, invitând viața să pătrundă adânc.
„Mulțumesc” îmi amintește de clipele în care dorințele mi s-au împlinit, de senzația inconfundabilă ce mă cuprinde când realizez că gândurile îmi sunt ascultate și împlinite miraculos.
„Mulțumesc” este puntea între recunoștința pentru trecut și realizările ce bat la ușă, atunci când continui să merg pe drumul meu, cu privirea îndreptată spre orizont.
„Mulțumesc” aduce liniștea ce-mi bucură sufletul, invitând la joc și contemplare. Caldă așezare a firii, în care țes vise lungi și speranțe nesfârșite.
„Mulțumesc” e puntea pe care o croiesc spre noi, spre voi, spre toți cei care, asemeni mie, își freamătă rostul în felul lor inconfundabil.
„Mulțumesc” în loc de „Vreau”, pentru că „Mulțumesc” mă poartă acasă, locul în care manifestarea devine posibilă, în timp ce „Vreau” îmi dă senzația că propria-mi divinitate nu e de ajuns.
„Mulțumesc” pentru tot și toate. Pentru binele pe care-l creăm fiecare zi de zi, cu răbdare și migală.
12.01.2025
Sursa foto: facebook
0
