Ce conștientizări mi-a adus anul 2022?
– mi-a arătat că drumul spre fericire începe cu propria cunoaștere, un proces nesfârșit care necesită răbdare și dăruire, o stare de receptivitate permanentă;
– mi-a arătat că tot ce am de făcut e să fiu atentă la gândurile și trăirile mele, la ceea ce simt și, cel puțin în chestiunile importante de viață, să acționez atunci când simt că e momentul să o fac, cea mai importantă relație fiind cea cu mine însămi;
– mi-a amintit încă o dată de propria-mi unicitate, și, în unicitatea mea, ceea ce e potrivit pentru alții, poate să nu fie potrivit pentru mine și invers, astfel că trebuie să am încredere în ceea ce simt;
– m-a învățat că acceptarea vine o dată cu cunoașterea propriei ființe și a legilor care guvernează această viață, că nu poți să accepți ceea ce nu cunoști, și cineva care nu se află într-o stare de acceptare nu poate urma fluxul vieții, opunând rezistență schimbărilor care apar pe parcurs;
– mi-a amintit că, cunoașterea urmată de acceptare naște sentimentul recunoștinței – poarta ce duce spre evoluție și implicit spre divinitate. În lipsa acestui sentiment nu poate fi transcensă starea de victimă și nici nu e posibilă apropierea de divin. Cu cât suntem mai conștienți că tot ce avem în prezent e suficient pentru evoluția noastră din acest moment, că tot ce avem de făcut e să ne bucurăm de prezent și de ceea ce suntem acum, cu atât ne apropiem mai mult de potențialul nostru infinit, acesta neputând fi accesat în lipsa sentimentului de recunoștință. Un om e cu adevărat bogat când nu așteaptă cu brațele întinse să primească ceva din exterior, un om care se bucură de ceea ce primește fără să aștepte nimic în mod special. Am văzut oameni bogați material, concentrați mereu pe ce le aduce ziua de mâine, pentru că nu știu să se bucure de ce au în prezent și oameni fără situație materială, pentru care prezentul e o bucurie continuă, fiindcă știu să se bucure de ceea ce au.
– ne-am născut și plecăm de aici cu brațele goale și dacă învățăm să ne bucurăm de această viață în primul rând de dragul călătoriei pe care o avem de parcurs, nu doar datorită realizărilor spre care ne împinge o societate bazată pe acumulări materiale, am reușit să deslușim misterul vieții;
– mi-a amintit încă o dată că omenirea se îndreaptă cu pași rapizi spre un nou nivel de evoluție, care se intensifică de la an la an, iar sentimentul de acceptare a ceea ce vine în viața noastră ne ajută să trecem cu bine peste toate, continuându-ne călătoria în liniște;
– m-a făcut să conștientizez că procesul evolutiv spre care se îndreaptă omenirea e potențat de inovațiile tehnologice, menite să extindă comunicarea între suflete la nivel mondial pentru cei care au reușit să stabilească în primul rând o comunicare cu ei înșiși. E ca și când, încercând să stabilim o comunicare telefonică, trebuie să ne asigurăm că avem noi semnal în primul rând și apoi ceilalți cu care vrem să luăm legătura. Pentru cei care văd în relații o fugă de sine, progresul tehnologic amplifică golul din interior, ținându-i ancorați într-o realitate virtuală menită să-i distanțe și mai mult de propria ființă, amplificând dramele individuale.
– mi-a scos în cale oameni extraordinari în viața de zi cu zi și în realitatea virtuală, oameni care îmi sporesc convingerea că această călătorie e o experiență extraordinară ce merită trăită în fiecare clipă, o călătorie care ne învață mereu câte ceva nou despre noi înșine.
– mi-a arătat că miracolul se află în noi înșine și că îl putem accesa fiind recunoscători pentru ceea ce suntem în fiecare clipă.
– mi-a amintit să mulțumesc în fiecare clipă și să mă bucur. ❤️
Mulțumesc!
👏🙏🌟🎀🤗❤️🎈🎁😘🦋
https://www.edituradarclee.ro/In-umbra-noptii
https://www.edituradarclee.ro/Destinul-orelor-tarzii
https://www.edituradarclee.ro/Printre-iluzii-si-forme
