Menirea Noului An 2025 este de a ne ajuta să desăvârșim ce am început anii trecuți. Noile vremuri sunt despre autenticitate. Despre puterea de a fi noi înșine.
Începem să pășim pe noile drumuri care s-au deschis în viețile noastre, care se întrezăresc tot mai mult, devenind tot mai vizibile, îndemnându-ne să le urmăm cu încredere.
Schimbarea nu e confortabilă, ne solicită. Avem momente de îndoială, simțim că vrem să renunțăm și totuși suntem atrași de necunoscut. Necunoscutul este acolo, bate la ușă, îndemnându-ne să deschidem.
Cu cât ezităm mai mult, lăsând gândurile să ne copleșească, cu cât lăsăm timpul să treacă fără să facem nimic, cu atât schimbarea devine mai dificilă.
Schimbarea este acolo, ne cheamă s-o urmăm, să depășim gândurile care ne țin pe loc.
Mecanismele de apărare, concepțiile limitative despre viață învățate adesea din familia de origine, sfaturile celorlalți atunci când ne hazardăm prea repede să le cerem, neîncrezători în propriile forțele și în propriile percepții, toate acestea ne împiedică să mergem mai departe, reducând tot mai mult perspectiva.
Iubirea este singura care ne poate însoți pe noile căi, spre noile perspective, depășind mentalul care frânează de cele mai multe ori, obișnuit cu confortul, cu tot ceea ce îi este cunoscut. Iubirea e acea energie care ne impulsionează, care nu ne lasă să rămânem prea mult pe loc, care adesea ne solicită cu puterea ei.
Încercăm s-o îndepărtăm atunci când ni se pare prea mult, însă nu putem, fiindcă ne dă acea senzație de acasă, de care ne este dor și-n care ne este bine, oriunde ne-am afla.
Ne dă senzația că putem păși cu încredere, fiindcă ea e acolo, netezindu-ne calea. Cu cât acceptăm mai mult iubirea, cu cât o lăsăm să intre în viețile noastre, cu atât ne simțim mai iubiți, mai prețioși.
Cu atât ne simțim mai acasă în noi și în gândurile noastre, iar ele se stabilizează, nu rămân ca o ceață densă, îngreunând vizibilitatea și implicit avansarea pe drumul care ne duce tot mai mult spre cine suntem cu adevărat, urnandu-nectalenrul, chemarea, pasiunile.
Când ai întâlnit iubirea și ea ți-a fost împărtășită nu te mai poți preface. Ea este acolo, deschizând căi spre propria evoluție. Poți să încerci s-o negi, s-o îndepărtezi, fiindcă te scoate din zona de confort, însă ea te pregătește pentru o versiune a ta mai bună.
Iubirea rămâne acolo, în esența ta, îndepărtând minciuna, falsitatea și compromisul.
Nu te mai poți preface, alegând căi, relații sau preocupări care nu au de-a face cu propria chemare, cu talentele și cu propriul drum, fiindcă ea rămâne acolo, săpând în adâncurile tale, scoțând la iveală esența.
Noile vremuri sunt despre autenticitate. Despre puterea de a fi noi înșine, nu produsul celor care ne-au crescut și care au propria concepție despre cum ar trebui să arate viețile noastre.
Noile vremuri sunt despre încredere și voință, despre responsabilitate și determinare.
Să lăsăm iubirea să ne arate calea, conștientizând-o tot mai mult în adâncul nostru, pentru ca ea să-și poată împlini menirea. Cu cât simțim mai multă iubire în noi, cu atât ea strălucește mai mult, luminându-ne calea.
Menirea iubirii este aceea de a ne ajuta să pășim pe drumul nostru, oricât ar fi de greu, oricât de departe.
S-o lăsăm să vorbească și să ne lumineze, pășind înainte. Tot înainte.
An Nou binecuvântat!
2.01.2025
0
