Am fost la o petrecere selectă. La un moment dat, a început să se vorbească despre vacanțele de lux petrecute în toate colțurile lumii. Pe cele mai selecte insule. Una dintre interlocutoare povestea că a fost în luna de miere pe o insulă din Seychelles, unde toată plaja era a lor. O alta, spunea că ar vrea să meargă la New York. „Acolo e frumos să mergi când se aprind luminile de Crăciun.” Spunea a treia interlocutoare. M-au chemat și pe mine. Am zâmbit, fără să le dau un răspuns. Am zâmbit, pentru că, preț de câteva clipe, mi-am amintit de atmosfera de la clasa 1, de pe vremea când circulam cu trenul în perioada studenției. Circulam mai mult la clasa a 2-a, dar, în rarele ocazii când îmi cumpăram loc în vagonul celor aleși, mă plictiseam. Am zâmbit, știind în adâncul meu că, scopul călătoriei prin viață nu este despre a ne plimba prin lume, prin cele mai selecte locuri, hrănind sentimentul că totul ni se cuvine, pentru că avem bani cu care putem cumpăra orice. Viața este mai întâi de toate despre a învăța să transformăm durerile în bucurii, neliniștile în liniști, dezamăgirile în oportunități de a merge mai departe. Cei aleși nu sunt cei care își pot permite orice pentru că au bani, ci cei care-și pot permite să fie oricine, pentru că viața le-a oferit suficiente experiențe din care să învețe să transforme fiecare clipă în cel mai frumos moment.
