Unde-ar fi fost omenirea astăzi dacă n-ar fi existat acei oameni frumoși, acei inventatori, oameni de știință, acei visători care nu s-au complăcut în a trăi realitatea înconjurătoare, creând ei înșiși una mai bună, ce a condus la evoluția omenirii?
Se spune despre artiști că sunt visători, dar visători sunt toți cei care au inovat realitatea, pentru că au crezut în altceva mai bun și mai frumos, pe care l-au creat în ciuda dezaprobării celorlalți, fiind considerați rupți de această lume, sau chiar nebuni.
Suntem învățați încă de mici să fim realiști, să nu visăm la ceva ce nu există, suntem învățați că basmele care ne dăruiau atâta libertate sunt iluzorii și instruiți să ne concentrăm pe ceea ce ne oferă realitatea, fiind astfel ținuți departe de forța colosală a imaginației, cea de care s-au folosit toți creatorii, indiferent despre ce domeniu e vorba, inclusiv oamenii de știință care au adus ceva nou prin cercetarea lor. Și astfel, un om realist e considerat un om care are o perspectivă sănătoasă asupra vieții, iar un visător este văzut la modul peiorativ, ca fiind lipsit de pragmatism, incapabil să cunoască succesul. Nimic mai eronat și a ucide visele cuiva reprezintă în accepțiunea mea un act de cruzime, un act împotriva creației în general, ce se naște întotdeauna din neant și care înalță oamenii din propria limitare și ignoranță.
Omenirea e obișnuită să viețuiască în propria rutină, astfel că, adesea, nu i-a privit cu ochi buni pe cei care-i prezentau perspective diferite asupra vieții, aducând inovații în domeniul lor. Astfel, Freud a fost huiduit când și-a prezentat pentru prima oară ideile în fața comunității științifice din Europa, Charles Darwin era considerat de părinți și profesori ca fiind situat sub standardul mediu de inteligență, la fel cum a fost privit de către profesori și Thomas Edison, inventatorul becului. Toți marii oameni ai omenirii au ceva în comun. S-au folosit de propria imaginație, perseverând în visurile lor, până când acestea au devenit realitate. Nu au ascultat de cei din jurul lor care le spuneau că nu sunt ceea ce trebuie să fie și că nu vor reuși niciodată. Au încercat de zeci și sute de ori, la fel ca Edison, care se spune că a avut 1000 de invenții lipsite de succes, până să inventeze becul și, cu toate acestea, nu a considerat că a avut 1000 de eșecuri, ci că a făcut 1000 de pași până să reușească.
Construcția oricărei clădiri sau a oricărei opere în general are la bază un proiect, care într-o fază incipientă a fost în imaginația cuiva, care a visat și a crezut în visul său. La fel s-ar putea spune despre orice există în acest plan, că e un vis al cuiva devenit realitate. Și, cu toate acestea, cei care se consideră realiști, nu cred decât în ceea ce văd, pentru că nu au fost încurajați să vadă dincolo de imaginea care li se înfățișează. Cred că tot ceea ce nu se vede nu există și, astfel, au ridicat un zid imens ce-i desparte de infinitul potențial cuantic care există în Univers, accesibil doar celor care au ales să vadă cu adevărat.
Dacă un tânăr nu pornește în viață cu ideea că nu trebuie decât să îndrăznească pentru a-și transforma visul în realitate, dacă privește temător înăuntrul său, înseamnă că cineva i-a tăiat aripile și nu mai crede în propriul zbor. Majoritatea celor care o fac sunt bine intenționați și încearcă să-i ferească pe cei visători de deziluzii, dar, în realitate, nu fac decât să-i împiedice să zboare, pentru a rămâne în comfortul unei vieți previzibile, mai sigure în accepțiunea lor, mai la îndemână.
Oare nu e mai bine să-ți urmezi visele, lăsând viața să te surprindă cu infinitul ei inefabil, în loc să accepți o viață lipsită de perspectivă într-o realitate ce nu speră la nimic și nu-și dorește decât comfortul călduț care să-i asigure minimul de subzistență al sufletului, pentru că un suflet lipsit de provocările vieții moare puțin câte puțin în fiecare clipă. Bineînțeles, dezamăgiri sunt peste tot, dar forța creatoare a viselor dau putere celui care crede în ele și care astfel reușește să depășească obstacolele ce-i apar în cale.
Să visăm deci la nesfârșit, zburând tot mai înalt cu fiecare zi!
https://www.edituradarclee.ro/In-umbra-noptii
https://www.edituradarclee.ro/Destinul-orelor-tarzii
https://www.edituradarclee.ro/Printre-iluzii-si-forme
